parcă se irosesc toate cuvintele mari ; parcă se umple un Univers cu ele, şi astrele mi le săvârşesc mie. şi... parcă îmi pare rău pentru tot. dar ştii tu durerea aceea de vară pe care mi-ai provocat-o şi atunci ?! chiar cred că-ţi place suferinţa mea. te joci cu sentimente şi nu te gândeşti că vei rămâne falit. şi de dragoste, şi de ură. dar mai ales de sentimente.
dar ştii....
Cum ar fi când..într-o dimineaţă de vară ai vedea pe fereastră vid?! şi şi şi... în loc de oameni tandri şi afectuoşi doar o multitudine de feţe apăsate, tremurânde şi suferinde ?!
defapt, aşa e. nu te sperie pentru că aşa e şi acum...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu